perchè l'argon hè un gas inerte?

2023-07-20

1. Perchè l'argon hè un elementu inerte ?

U cusì chjamatu "gas inerte inerte" significa chì questi gasi sò assai stabili, anu poca reattività, è ùn sò micca faciuli di furmà cumposti cù gasi. In fatti, a "inerzia" di argon pò esse vistu da a tavola periodica. L'Argon hè in u gruppu zero in a tavola periodica di l'elementi. A cunchiglia più esterna di un atomu hà ottu elettroni, chì formanu una struttura stabile. E so proprietà chimiche sò assai inattivi. Argon, idrogenu, neon, criptone, xenon è radon sò ancu gasi nobili.

2. Perchè l’argon è l’heliu sò chjamati gasi nobili ?

U sistema di gas inerte si riferisce à l'argon (Ar), l'helium (He), neon (Ne), criptone (kr), xenon, (xe) è radon (Rn), per via di e so proprietà chimiche inattive, hè difficiule di reagisce chimicamente cù altre reazzione di sustanzi, cusì hè chjamatu gas inerte. Siccomu u cuntenutu di sti sei gasi in l'aria hè menu di 1%, sò ancu chjamati gasi rari.

In grecu, argon significa "pigro", perchè a ghjente usa l'inerzia di u gasu cum'è un gas protettivu in l'operazioni di saldatura è taglio di metalli per impediscenu di esse oxidatu. L'inerzia chimica di l'argon hè ancu usata in a fusione di metalli speciali. U soffiu è a prutezzione di l'argon hè un modu impurtante per migliurà a qualità di l'azzaru. Perchè l'argon gasu hà una densità alta è una bassa conductività termale, u riempimentu in u bulbu pò resettà a vita di a lampadina è aumentà a luminosità, cusì u gas argon hè utilizatu in l'industria di l'illuminazione è riempie diversi scaricatori, è hè ancu utilizatu in laser è pistole hemostasis chirurgica. L'argonu pò esse usatu cum'è gasu trasportatore in grandi cromatografi.
Helium significa "sole" in grecu, cusì. L'heliu era prima chjamatu "materia solare". Hè un gas industriale estremamente impurtante. Cù u sviluppu di a tecnulugia di tinta ultra-bassa, l'heliu hè diventatu un materiale strategicu, è diventa sempre più impurtante. L'heliu hè adupratu per simulà l'ambienti spaziali è lanciari razzi : l'heliu hè adupratu per fà armi nucleari è bombe atomiche; Tecnulugia di rilevazione infrared è l'elettronica di bassa temperatura L'usu tecnicu di l'heliu permette di ottene una alta sensibilità è una alta precisione.

3. Chì hè a sfarenza trà un gasu nobili è un gasu inerte ?

Gasi rari (helium, neon, argon, criptone, xenon, nitrogenu,) sò tutti i gasi inerti, a diffarenza: u numeru di l'elettroni in a cunchiglia più esterna di gasi rari hè tuttu (neon 2 hè fora), è ùn reagiscenu micca cù altri sustanzi.

4. Chì hè a sfarenza trà un gasu inerte è un gasu reattivu ?

I gasi inerti sò l'heliu è argon, chì ùn reagiscenu micca in tuttu cù a saldatura di saldatura fusa è sò usati per a saldatura MIG (saldatura à l'arcu di gas inerte di metallu). I gasi reattivi sò generalmente diossidu di carbonu, ossigenu, nitrogenu è idrogenu. Questi gasi participanu à u prucessu di saldatura stabilizendu l'arcu è assicurendu una consegna liscia di materiale à a saldatura. Quandu sò prisenti in grande quantità, ponu dannu a saldatura, ma in picculi quantità ponu migliurà e caratteristiche di saldatura. Adupratu in a saldatura MAG (saldatura à l'arcu di gas attivatu da metalli).
Un gasu inerte hè in generale un gasu chì ùn hè micca o pocu sottumessu una reazzione chimica, cum'è u nitrogenu.
I gasi reattivi sò gasi chì reagiscenu facilmente, cum'è l'ossigenu. l'idrogenu.
In l'oceanografia, cinque gasi inerti cum'è l'helium, neon, argon, criptone è xenon, è u nitrogenu sò chjamati gasi inerti. Chjamatu ancu gasu cunservatore. Perchè a distribuzione è a variazione di sti gasi in a maiò parte di l'oceani hè principalmente determinata da diversi prucessi fisichi è l'influenza di a temperatura è a salinità nantu à a so solubilità. In più di i gasi di sopra, chjamati cullettivamente gasi reattivi (vede i gasi reattivi), sò ancu affettati da fatturi cum'è a biogeochimica.
U nitrogenu dissolutu in l'oceanu ùn hè micca solu ligatu à i prucessi biologichi. Certi prucessi biològichi ponu cunvertisce u nitrogenu in nitrogenu organicu, è infine in nitrate. In cundizzioni anaerobichi, u nitrogenu pò ancu esse liberatu quandu a materia urganica hè oxidata è decomposta sottu l'azzione di battìri.

5. Chì sò i periculi di i gasi nobili ?

I gasi inerti sò incolori è inodori. I gasi inerti, cum'è nitrogenu, argon, è l'heliu sò generalmente cunsiderati innocu, per quessa, ci hè pocu o nisuna considerazione di sicurità. U cuntrariu hè veru. Siccomu i gasi inerti ùn sò micca ricunnisciuti da i sensi umani, ponu esse più periculosi cà i gasi tossichi cù odori forti (cum'è ammonia, sulfuru di l'idrogenu è diossidu di sulfuru), chì sò rapidamente rilevati da u corpu umanu ancu in cuncintrazioni bassu.
Ùn ci sò micca signali fisichi iniziali di l'asfixia di gas inerte, cusì ùn ponu micca chjassi à a vittima o à quelli vicinu. A mancanza d'ossigenu pò causà vertigini, mal di testa o di parlà, ma i vittimi ùn sò micca assuciati stu sintumu cù l'affucatu. Sì i livelli di l'ossigenu sò abbastanza bassi, i vittimi ponu perde a cuscenza dopu uni pochi di respira.
Ogni accidenti di ipoxia cerebrale richiede assistenza medica immediata. Tuttavia, e vittime ponu soffre di danni cerebrali irreversibili è ancu more. Dunque, un sbagliu cumuni hè per i culleghi di pruvà à salvà una vittima di caduta cù a manu senza prima valutà a situazione è / o utilizendu l'equipaggiu di salvezza (vale à dì un apparatu di respirazione autonomu). Ùn hè pocu cumuni per intervenzioni mal pianificate in l'industria per guidà à i morti. Respirà una o duie respirazioni consecutivi di un gas inerte, cum'è nitrogenu, hè una pratica assai periculosa è di solitu rende a vittima inconsciente. Se i livelli di l'ossigenu in l'aria ambientale sò troppu bassu, a vittima pò mori in pochi minuti da esse inconsciente.

6. Chì sò i scenarii d'applicazioni di gas argon ?

1. Saldatura è taglio: L'argon hè largamente utilizatu in prucessi cum'è a saldatura à l'arcu di l'argon TIG, u taglio di plasma è a saldatura di gas MIG. L'argon pò esse usatu per prutege l'elettrodi da l'aria durante a saldatura per prevene l'ossidazione. 2. Illuminazione: In lampi di neon di tubu d'argon è luci di neon, quandu u currente elettricu passa per queste lampade, emettenu luce visibile à l'ochju umanu, facendu certi lochi più belli è attrattivi.
3. Riempimentu di gasu: u gasu Argon pò esse usatu per riempie i cumpunenti elettrici è elettronichi per pruteggiri da l'ossigenu è l'umidità, chì impedisce in modu efficace i danni à i cumpunenti.
4. Purge: Argon pò ièssiri usatu a purge cumpunenti ilittronica è strumenti à caccià polvara è terra.
5. Medical: Argon gas hè utilizatu in chirurgia, supportu respiratorju è diagnostichi in l'industria medica per mantene u tissutu umanu inerte quandu rinfriscatu.
6. Veiculi Hover: Argon pò ancu esse usatu cum'è un fluidu di travagliu in un veiculu hover, chì permette à u veiculu hover per glide trà l'aria è a terra. In cunclusioni, l'argon hà applicazioni è usi impurtanti in parechji campi industriali è scientifichi.